Producţia de cireşe a României reprezintă 7,7% din producţia de cireşe a UE, 3,65% din producţia de mere, însă doar 1,6% din producţia totală de căpşuni şi 0,7% din producţia UE de piersici.
Comparativ, Polonia a recoltat 1 din 4 mere produse în UE în 2015, înregistrând cea mai mare producţie de mere şi cireşe din UE, în timp ce Spania a cultivat cele mai multe piersici şi căpşuni.
„Noi avem toate condiţiile necesare să facem agricultură de performată, şi aici mă refer la climă, calitatea solului, dar cu toate acestea suntem net importatori. Fermierul român aruncă toamna merele la animale pentru că nu avem spaţiu de depozitare, distribuţie ca să livrăm către supermarketuri. Dacă vrem să accesăm fonduri europene ne lovim de partea banilor. Chiar dacă avem cofinanţarea de 10% trebuie să mai plăteşti TVA, plus alte cheltuieli şi ajungi la 40-50% din valoarea proiectului. Fermierii sunt înfrânaţi, nu au cum să acceseze fondurile europene. Numai o mică parte reuşesc, cei cu bani”, a spus Ion Dumbravă, care deţine ferma ecologică Biodumbrava din comuna Joiţa (jud. Giurgiu), la 15 kilometri de Bucureşti.
Suprafaţa agricolă cultivată cu cereale sau legume ecologice a crescut cu aproape 60% în perioada 2010-2014, tot mai mulţi antreprenori sau multinaţionale pariind pe produse verzi, arată o analiză a ZF.
Citeşte şi: BREXIT. Ce se va întâmpla cu cei peste 10.000 de antreprenori români care şi-au dus afacerile la Londra
Citeşte şi: BREXIT. ”Profetul” Soros a avut dreptate: S-a îmbogăţit din nou din pariuri inteligente împotriva curentului
Citeşte şi: Probabil cel mai important impact al Brexitului pe piaţa din România: Costul creditelor în lei creşte cu 12% într-o singură şedinţă. Urmează scumpirea creditelor?
Citeşte şi: Probleme cu schimbarea lirei sterline în lei. Lira a ajuns la valoarea din 1985 după Brexit, mai multe case de schimb refuză tranzacţiile cu lire: „E un dezastru ce s-a întâmplat”